Mesajul video a lui Daniel Ioniță din Australia
Buna ziua, sunt Daniel Ioniță, poet, traducător și președintele Academiei
Austro-Române pentru Cultură și de la 17 mii km distanță, de pe țărmul de apus
al Pacificului, din orașul Sydney, din Australia, îi urez Renatei Verejanu cele
mai alese dorințe și... La Mulți Ani...
La Mulți Ani! Renata Verejanu.
Pe Renata Verejanu am întâlnito pentru prima dată în vsra lui 2018, în
cadrul unei lansări de carte („Basarabia sufletului meu”), la Biblioteca
Onisifor Ghibu, din Chișinău. Erau acolo Vitalie Răileanu, directorul
bibliotecii, Arcadie Suceveanu, colega mea în ale publicisticii Maria Tonu din
Canada, Leo Botnaru, Ion Cuzuioc, Traian Vasilcău și mulți alții... Era
prezentă acolo aproape toată floarea cea vestită a poeziei contemporane din Republica
Moldova. Am realizat atunci cât de apreciată este poezia și cât de iubiți sunt
poeții în Basarabia, e foarte probabil ca zicala „Moldoveanul s-a născut poet”,
să fi fost zisă mai întâi la Chișinău...
Renata Verejanu n-a rostit decât o scurtă prezentare la acel eveniment, dar
strălucirea ei aparte ca om, ca prezență, m-a impresionat în mod deosebit. Am
avut apoi ocazia să stăm mai multă vreme de vorbă la una dintre terasele din
Chișinău, ocazie cu care mi-a dăruit volumul Poetul Dintre Milenii. Expresia directă, temele curajoase, poetica
aleasă, m-au făcut să traduc mai multe din poeziile ei în limba engleză.
Am spus că am întâlnito pe Renata Verejanu în 2018, dar de cunoscut ca
poet, ca om de cultură, o cunoscusem cu câțiva ani mai înainte, când prietenul
meu din sidnei profiliticul publicist și scriitor, GR, președinte oor al academiei prin 2012, cred că era, mi-a
atras atenția asupra artei poetice a Renatei Verejanu. Lucram atunci la volumul
Testament, Antologie de poezie
română, an of pe care-l traduceam și
editam la editura Minevra din București, și care cuprindea pe cei mai
importanți poeți de limbă română de la clasici la contemporani. În dorința de-a include poeții cei mai semnificativi
de peste Prut (de peste ocean, aș zice) m-am sfătuit cu George Roca, care, în
maniera lui debordantă, mi-a zis: „Vezi, nu cumva să n-o incluzi pe Renata Verejanu”.
Vedeți, sunt oameni de creație, poeți, pe care îi citești, apoi peste un timp
îi uiți, alții îți rămân în memorie undeva la periferie. A treia categorie,
foarte puțini, vor străluci pentru tine, pentru sensibilitatea ta artistică cu
o lumină aparte.
Renata Verejanu nu este doar un poet, deși, dacă ar fi scris doar poezie,
poezia ei ar fi de ajuns pentru a fi considerată o scriitoare fanion a
vremurilor noastre. Însă gândindu-mă la acea conversație în seara de vară de la
Chișinău, amețesc aproape gândindu-mă la câte lucruri am discutat cu Domnia Sa,
despre preocupările ei de zi de zi: publicistică, organizarea de festivaluri artistice
internționale, inițiative în domeniul sociale, reviste literare, char și
reviste pentru copii și multe altele.
Renata Verejanu este o instituție, iar realizările ei se remarcă nu doar prin multitudine ci mai ales prin calitate și amplitudine.
Mă gândesc la poeta luptătoare, omul capabil, stăpân pe situație, chiar și în fața crizelor
și pericolelor, să ne gândim/amintim de anii 1980-89, Renata Verejanu a făcut mai
mult pentru cauza egalității și justiției sociale pentru femei decât mii de
demonstrați pe străzi, fără ca să aibă asta în plan, ci pentru că așa este ea:
hotărâtă, curajoasă, vizionară, un strateg, lider iminent, dar și plină de
compasiune, de grijă practică pentru semenii săi, pentru copii, pentru
societate în general. De multe ori ea reușește mai bine decât 50 de bărbați la
fel de deștepți, capabili, calificați, să-și transpună viziunile în pratică. Vedeți,
mulți avem viziuni, idei, mulți venim cu planiuri foarte înalte. Puțini dintre
noi reușesc să le pună în pratiă și să le ducă la un sfârșit plin de succes,
precum îi reușește Renatei Verejanu.
Este un om de la care am avut și continui să am de învățat.
Am spus că voi recita două din poemelr Renstei Verejanu, din volumul Testament,
400 de ani de poezie românescă, volum care a obținut un important premiu la
Gaudeamus.
Pentru cei care cunoașteți ambele limbi, o să puteți vedea în ce măsură
poetica eminentei sctiitoare a traversat spre o altă cultură, spre o altă lume...
Daniel Ioniță, Sidnei, Australia
22 octombrie 2022
https://www.youtube.com/watch?v=awyZtIvXYGE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu