Tânărul care-și iubește Țara...

Daniel Verejanu revine cu noi proiecte

pentru a schimba mentalități

 

Festival Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, ediția a XI-a

 

Festival internațional de poezie la Chișinău

 

Prin implementarea celor peste o sută de proiecte literare, culturale, educaționale, editoriale, mass media, sociale, proiecte pentru copii și tineret, renumitul om de cultură, scriitoarea și activistul civic Renata Verejanu a făcut cunoscut numele Republicii Moldova nu doar în Europa, ci și pe alte continente.

Ci, aici și acum, dorim să vorbim despre un proiect aparte, ce s-a desfășurat la Chișinău în aceste zile de toamnă cu miros de gutuie coaptă, - ne bucurăm de succesul ediției a XI a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”. Rodul acestei ediții se vede de-îndată cum intri în sala mare a Bibliotecii „Transilvania”- toate fotoliile fiind pline, lume de peste lume în împărăția cărților ridicate de la podea până-n podul înalt, precum și toată atributica festivalului: mesele din fața celora ce reprezentau echipa decizională pline cu o mulțime de exemplare a volumului color Antologie XI, cu zeci de trofee originale și un vraf de medalii  - toate pentru învingători…

 „Azi, e cazul doar s-o felicităm pe poeta noastră pentru munca depusă, pentru grija față de toți iubitorii de poezie, pentru curățenia etică a lucrurilor înfăptuite de-a lungul anilor cu drag, spre mirarea unora. Festivalul v-a deveni o tradiție, ca atâtea alte proiecte, ce țin de numele Renatei Verejanu”, afirma la prima ediție critical literar Ion Ciocanu. Proiectul a fost lansat în 2014 de Academia Europeană a Societății Civile în parteneriat cu Compania ”Teleradio-Moldova”, pentru a susține creația scriitoarei care lipsea cu desăvârșire din librăriile și bibliotecile din țară. Apoi la festival s-au alăturat mai mulți parteneri: Institutul de Filologie al AȘM (2014-2918), Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM (2019-2020), Biblioteca mun.B.P.Hașdeu (și filialele sale: Transilvania, Onisifor Ghibu, Hristo Botev, Ovidiu, Centrul Academic Internațional Eminescu), Pretura Centru, Pretura Ciocana, Pretura Buiucani a mun. Chișinău, Secția de Cultură Ocnița, Casa-Muzeu „Constantin Stamati”, Colegiul „Alexei Mateevici”, Chișinău, Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă” și Biblioteca „Eugen Coșeriu” (Bălți), Bibliotecile raionale și orășănești din Ocnița, Drochia, Rezina, Căușeni, Anenii-Noi, Cahul…parteneri media Revista Boem@, Galați, Revista Luceafărul, Botoșani, Ziarul Națiunea, București, Răsunetul, Bistrița…

Festivalul se deosebește de alte proiecte din domeniu prin durata de desfășurare de jumătate de an (de la 1 martie până la 31 august), prin etapele sale (locale, raionale, municipale, naționale și în final, etapa internațională), prin cele 6 secțiuni de concurs (Poezie de autor, cu subsecțiunile Maxime și cugetări și Epigrame, Secțiunile: Poezie recitată, Eseu/Interviu, Traduceri, Compoziție, Poezia în viziunea artiștilor plastici), prin spațiul geografic, cuprins (or, la cele unsprezece ediții ale festivalului au participat deja câteva mii de oameni de creație din diferite generații din Canada, Australia, Danemarca, Franța, Bulgaria, Germania, Italia, Macedonia de Nord, Olanda, România, Albania, Rusia, Spania, SUA, Turcia, Ucraina, Republica Moldova).

Autoarea proiectului, jurnalista TV Galina Codreanu, în deschiderea Spectacolului de Decernare a Premiilor mărturisi că idea de festival de poezie „bântuia” Academia Europeană a Societății Civile de ani buni, ci poeta Renata Verejanu nu accepta, știind că prin părțile noastre se iartă orice, dar succesul nu. Azi, când Festivalul Internațnal de Pooezie „Renata Verejanu” a devenit o frumoasă tradiție, precum i s-a prezis, noi, organizatorii acestei competiții suntem mândri că Republica Moldova se află în rândul țărilor care desfășoară asemenea evenimente culturale.

Protagonista festivalului, scriitoarea Renata Verejanu, în discursul său, scurt ca niciodată, destăinui cum în primii ani s-a constituit Juriul Internațional -  un juriu de excepție.  Spre bucuria echipei, mari personalități au dorit să facă parte din Juriul Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”:  acad. Ion Druță, acad. Vasile Tărâțeanu, acad. Mihai Cimpoi, Alex Ștefănescu, poetul din Chile Mario Castro Navarrete, criticul literar Ion Ciocanu, poeții din România: Petre Rău, Romeo Tarhon, Emil Brumaru, Emilian Marcu, apoi acad. Ioan Aurel Pop, președinte al AȘR, acad. Eugen Doga, E.S. Ambasadorul Nicolae Mareș, acad. George Roca,  Australia, Tudor Palladi, poet, critic literar, Iurie Colesnic, poet și istoric literar, poetul și tradcătorul din Sydney Daniel Ioniță, acad. Ion Tigineanu, președinte al AȘM și multe alte personalități, dacă e să ne oprim doar pe cei prezenți la mai multe ediții.

  Prezent la Ceremonia de Premiere a învingătorilor ediției XI, acad..Ion Tighineanu, președinte al AȘM, a salutat curajul de a desfășura asemenea evenimente, or, conform UNESCO, data de 8 septembrie este celebrată în întreaga lume ca fiind Ziua Internațională a Alfabetizării. Tema anului 2024 este "Promovarea educației multilingvistice: alfabetizarea pentru înțelegere reciprocă și pace", a comunicat academicianul pentru lumea sosită din diferite localități ale Moldovei și România. Domnul Tighineanu a apreciat înalt talentul participanților, a încurajat oamenii de creație să fie în continuare cetățeni activi, a ales cuvinte speciale vorbind despre creația și activitatea protagonistei, afirmând că „poeta Renata Verejanu e un fenomen” În calitatea sa de membru al juriului internaționl, acad.Ion Tighineanu a înmânat cu plăcere Premiul I (Diploma și trofeul) învingătorilor în cele șase secțiuni.

Premiul I au obținut:

Poeta Angela Mândâcanu, membru al USM,  Secțiunea Poezie de autor,

Epigramistul Ion Diviza, membru al USM. subsecțiunea „Epigrame”,

Compozitoarea Olga Mațarin Trudov, Secțiunea „Compoziție”

Jurnalista și poeta Andrea Axenti, Danemarca, Secțiunea „Eseu”

Poeta și publicista Veronica Hasnaș Simionica, Bălți, Subsecțiunea „Dedicații”

Alexandr Rurinchevici, Ocnița, elev, Secțiunea „Recital”

Artistul plastic și traducătoarea Ina Stana Rebigan, România, Secțiunea „Traduceri”

Jurnalistul și poetul Victor Rusu, Germania, secțiunea „Interviuri”,

Poeta și artisul plastic Ludmila Maciuga, Italia, Secțiunea „Poezia în viziunea artiștilor plastici”.

Tudor Palladi, Galina Codreanu și Daniel Verejanu, directorul festivalului, au înmânat altor peste 20 de participanți premiul II și III (diplome și medalii) în cele șase sectiuni:

Secțiunea „Eseu”

Natalia Bradu, Bălți, Premiul II

Felicia Pană, Timișoara, Premiul III

Secțiunea Poezie de autor

Ion Prisăcaru, Premiul II

Petru Rotaru, Premiul II

Nina Lavric, Premiul II

Petruț Cămui, București, Premiul II

Marin Rada, România, Premiul III

Radu Botiș, România, mențiune

 

Secțiunea Poezie/ dedicații

Petru Hasnas, Premiul II

Nica Ursu, Germania, Premiul II

Maria Dodu, Premiul III

Mariana Decusară, Edineț, Premiul  III

Tamara Mîțu, Premiul  III

Dumitru Vetina, România, Premiul Special

 

Secțiunea Maxime și cugetări

Premiul II

Nicolae Fabian, membru al USM

 

Secțiunea Recital. În această secțiune premii au primit peste 20 de elevi, mai mulți elevi din clasele primare ale Școlii nr.12 din Chișinău au recitat din cartea „Eu am dreprul” și un grup de domnițe de la Colegiul ”Alexei Mateevici”, viitoare profesoare (Nicoleta Axenti, Andreea Axenti, Otilia Manole, Tatiana Mețeli, Liliana Ciobanu,  Constanța Vlas), au recitat din poezia filosofică a Renatei Verejanu.

Poeta Natalia Mazilu Miron, de la Varatic, Râșcni, care câțiva ani la rând a cucerit Trofeul în diferite secțiuni, la această ediție a decis să recite un poem drag din volumul  Renatei Verejanu „Poetul Dintre Milenii”.

Toți învingătorii ediției a XI a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu” au primit (pe gratis) volumul XI al Antologiei festivalului, o carte de 200 pagini, color, cu poza și lucrarea fiecărui participant.

Membii Juriului Internațional, prezenți la Decernarea Premiilor, au primit Premiul

 „Ambasador al Culturii Păcii”: acad. Ion Tighineanu, președinte al AȘM,

criticul literar Tudor Palladi, Daniel Verejanu, directorul festivalului,

    Evenimentul a continuat cu GALA PREMIILOR Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație. 

Și la „desert” participanții la ediția a XI a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu” s-au bucurat de un recital regal de cântece pe versurile membrilor UIOC, și aparte, cu un buchet de cântece pe versuri de Ion Prisăcaru, interpretate de interpreta Gabriela Tocari. Lumea se prinse în dans, și nimeni nu se grăbea undeva...

Reporter MP

Dan Verejanu la Ziua Tineretului (în diferiți ani...)

Înnobilarea acestei lumi, Renata Verejanu

 

Poeta Renata Verejanu: Am lansat volumul de versuri ”Înnobilarea acestei lumi”

13:14 | 30.07.2021Categorie: Cultură

Chişinău, 30 iul. /MOLDPRES/. O carte de versuri intitulată ”Înnobilarea acestei lumi” a fost lansat recent  de către poeta Renata Verejanu, deținătoare a titlului Om Emerit al Republicii Moldova, informează MOLDPRES.

Solicitată de agenție, Renata Verejanu a menționat că volumul cuprinde peste 200 de pagini și include versuri scrise în perioada pandemiei. ”Este o carte cu poezie metafizică, metaforică, profund filosofică, dar optimistă, deși a fost scrisă într-un timp îndurerat pentru țara noastră (pandemia prin care trece întreaga lume). Eroul liric al poeziilor e demnitatea de om, încrederea în sine, fără de care dragostea de viață nu are izbândă. Legământul dintre om și cosmos pentru mine, om de creație, este foarte important. Versurile din această carte, ca și cele din „Ofrandă omeniei” sunt ca niște maxime, cugetări, proverbe („Nu e necesar să fii păzit de sfinți / Când însuși Dumnezeu te-a onorat o viață...” sau „Iertarea se ţine de mine din copilărie” sau „Cerul iubirii în furtuni mă ascunde”). Cartea a fost lansată la Biblioteca „Hristo Botev” din capitală, unde la finele lui 2020 Academia Europeană a Societății Civile mi-a dedicat o Conferință online la care a fost lansat albumul „Renata Verejanu. Destin în imagini”, a precizat autoarea.

Totodată, la o editură din Iași a apărut ediția a VI-a a volumului antologic ”Ofrandă omeniei” de Renata Verejanu. ”Această antologie cuprinde cinci manuscrise, care au fost reținute la editură timp de zece ani, în perioada sovietică. Criticul și istoricul literar Ion Ciocanu, cel care a fost redactorul cărții mele de debut (”Până la dragoste”, 1979), venind în calitate de director la Editura ”Hyperion” și găsind cele 5 manuscrise reținute, a avut curajul să le editeze pe toate în volumul antologic „Ofrandă omeniei”, a subliniat scriitoarea.

Tot nu demult, Renata Verejanu a organizat Gala Premiilor Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație, pe care ea o conduce. A urmat Festivalul-Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț” (ediția a XXVIII-a), evenimente desfășurate la Amfiteatrul din parcul „Alunelul” din capitală.

Potrivit academicianului Mihai Cimpoi, Renata Verejanu are o triplă calitate: de scriitoare, de animatoare culturală şi de susţinătoare a tinerelor talente sub semnul Micului Prinţ al lui Antoine de Saint-Exupery, conducând o revistă şi o organizaţie non-guvernamentală cu aceeaşi denumire.

Renata Verejanu s-a născut la 22 octombrie 1947 în satul Verejeni, raionul Ocniţa. A absolvit Institutul Politehnic (azi Universitatea Tehnică a Moldovei, 1970), Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova (1980) şi doctorantura la Universitatea din Bucureşti (2002). A debutat cu volumul de poezie „Do liubvi” („Până la dragoste”), apărut în 1979 la Editura „Molodaia Gvardia” din Moscova, pentru care în 1983 a  fost distinsă cu premiul literar unional „Maxim Gorki”, urmat de cărțile „Ofrandă omeniei”, „Stema destinului”, "Acest anotimp al iubirii”, „Poetul dintre milenii”, „Iubirea pe toate le vede”, Relief stelar” ş.a. În 1992 fondează revista pentru copii „Micul Prinţ”. Organizează un festival cu acelaşi generic pentru copiii talentaţi (1993). Înfiinţează mai multe ONG-uri pentru activizarea societăţii civile din R. Moldova. Renata Verejanu este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (din 1990) și președinte al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație (din 2017). Prin decret prezidențial, în 2010 ea a fost distinsă cu titlul onorific „Om Emerit al Republicii Moldova”.

Renata Verejanu și mass media

 

Un festival internațional de poezie a avut loc la Chișinău

09:23 | 12.09.2021Categorie: Cultură

Chişinău, 12 sep. /MOLDPRES/. Cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, care s-a desfășurat zilele acestea la Chișinău, a reunit la Centrul Academic Internațional Eminescu poeți, eseiști, artiști/ declamatori, traducători, compozitori, interpreți, artiști plastici din diferite generații. Ediția din acest an a festivalului s-a produs online pentru participanții din Australia, Canada, Danemarca, Germania, Italia și cu prezența fizică a participanților din mai multe orașe din România și Republica Moldova, relatează MOLDPRES.

Solicitată de agenție, protagonista festivalului, poeta Renata Verejanu a menționat că proiectul a fost lansat în 2014 de Academia Europeană a Societății Civile în parteneriat cu Institutul de Filologie al AȘM și Compania ”Teleradio-Moldova”, pentru a susține creația scriitoarei care lipsește cu desăvârșire din librăriile și bibliotecile din țară. Totodată, festivalul a devenit un bun al oamenilor de creație din diasporă și al îndrăgostiților de frumos din spațiul limbii române.

„Festivalul se deosebește de alte proiecte din domeniu prin durata de desfășurare de jumătate de an (de la 1 martie până la 31 august), prin etapele sale (locale, raionale, municipale, naționale și în final, etapa internațională), prin cele șase secțiuni de concurs (Poezie de autor, Poezie recitată, Eseu, Traduceri, Compoziție, Poezia în viziunea artiștilor plastici), prin spațiul geografic cuprins (or, la cele opt ediții ale festivalului au participat deja peste o mie de oameni de creație din diferite generații din Albania, Bulgaria, Canada, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Macedonia de Nord, Olanda, Republica Moldova, România, Rusia, Spania, SUA, Turcia, Ucraina)”, a precizat Renata Verejanu.

Potrivit sursei citate, Festivalul nu și-a stopat activitatea nici în această perioadă de pandemie, Măria sa, Poezia, fiind pe linia întâi a proceselor culturale, educaționale din țară, promovând tinerele talente. Analizând lucrările celor 150 doritori de a se înscrie în concurs, juriul internațional (în persoana academicienilor Ioan Aurel Pop, Eugen Doga, Ion Druță, Mihai Cimpoi, Vasile Tărâțeanu, istoricului literar Alex Ștefănescu și poetului Romeo Tarhon de la București), a evidențiat cele mai bune 30 lucrări.

Printre premianții ediției a VIII-a se numără tânărul compozitor Adrian Beldiman (secțiunea „Compoziție”), profesoarele Eugenia Zabulica (Bălți), Svetlana Grigoriev (Codru), Caliopi Alina Dinu (Teleorman, România), Daniel Ioniță (Australia), secțiunea „Traduceri”; eleva Alexandra Ilușca (Chișinău), Andreea Miron, Natalia Mazîlu Miron (Văratic, Râșcani), Valentina Șoimu (Bălți), secțiunea „Recital”; profesorii Mirela Grigore (Râmnicul Sărat, România), Anatol Caraman (Mereni), Mihaela Maria Dindelegan (Oradea, România), Ludmila Maciuga (Italia), Geta Lipovanciuc, Olga Trudov-Mațarin (Colegiul Pedagogic „Alexei Mateevici”), medicul Veronica Simionica Hasnaș (Bălți), Mariana Dicusară (Edineț), Teodora Războianu (Piatra-Neamț, România), Andreea Arsene (Danemarca) la secțiunea „Poezie de autor”; Lina Codreanu (Huși, România), Elena Dabija, Maria Tonu (Canada) secțiunea „Eseu. Interviu”; Ina Stana Rebigan (Giurgiu, România), Gabriel Todica (Fălticeni, Suceava, România) la secțiunea „Poezia în viziunea artiștilor plastici” ș.a.

Trofeul Festivalului l-a obținut Cristina Maria Nița (Italia), tânăra care a participat în trei secțiuni. Actuala ediție a forumului artistic a oferit 10 trofee, 15 medalii, 50 de diplome. Toți participanții au primit volumul VIII al Antologiei festivalului, în care sunt prezenți cu lucrările lor toți participanții admiși în concurs.

 Cărțile, lucrările oamenilor de creație participanți la diferite ediții ale Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu” au fost prezentate la Expoziția-Eveniment „Oamenii de Creație și Limba Română” (inaugurată la 27 august și va fi deschisă până la 27 septembrie) la Biblioteca „Hristo Botev” din capitală, unul dintre partenerii actualei ediții. Ediția a VIII-a a Festivalului a fost dedicată Aniversării de 30 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova.

Poeta și activistul civic Renata Verejanu, protagonista festivalului, fiind unul dintre scriitorii de pe linia întâi a renașterii naționale, cu stagii la Strasbourg, Paris, Atena, este fondatoarea primelor structuri ale Societății Civile din R. Moldova: Cenaclul „Grai Matern” (1988), Agenția Tinerilor Jurnaliști „AMP-Internațional” (1991), Revista „Micul Prinț” (1992), Organizația Mondială a Copiilor Talentați (1995) cu cartierul general la Chișinău și statut participativ la Consiliul Europei (2021-2017), Ziarul „Copiii Europei” (1997), Clubul Consiliului Europei (2000), Federația din Moldova a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO (FMACCU, 2000), Academia Europeană a Societății Civile (2003) ș.a., toate cu personalitate juridică, înregistrate la Ministerul Justiției. Renata Verejanu este autoarea a peste 70 titluri de carte, multe dintre ele premiate la saloane internaționale de carte de anvergură din țară și de peste hotare (”Ofrandă omeniei”, ”Acest timp al Iubirii”, ”Provocați-mă să devin genială”, ”Metafora nemuririi”, ”Iubirea pe toate le vede”, ”Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”, ”Poetul dintre milenii”, ”Înnobilarea acestei lumi”, romanul ”Geniul invizibil” ș.a.). Poeta este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1990) și președinte al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație (2017).

Orice material publi

Stagiul literar al scriitoarei Renata Verejanu

 RENATA VEREJANU, UN STAGIU LITERAR DE JUMĂTATE DE SECOL

Acad. Mihai Cimpoi într-un eseu din Revista „Luceafărul”, Botoșani, se întreba „Cine e Renata Verejanu” și răspundea în prefața la volumul „Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”. Noi vom încerca să răspundem prin eseul din recenta Monografie bibliografică:

Renata VEREJANU este poet, romancier, traducător, scenarist, regizor, editor, producător de festivaluri naționale și internaționale, activist civic, lider al mișcării naționale de renaștere de la Chișinău. Născută pe o brazdă de toamnă, în câmp, și adusă acasă într-o trăsură, sus, pe snopii de porumb, după cum mărturisesc băștinașii, acest alai prevestea nașterea unei personalități marcante. Școala Medie din satul natal Verejeni, Ocnița, o absolvă (1966) cu medalie de argint pentru merite la învățătură, făcând apoi, pe rând, o facultate la Chișinău, alta la Moscova și studii doctorale la București. La anul IV de studii la Facultatea de Inginerie Economică a Politehnicii de la Chișinău, este invitată să activeze la Ministerul de Finanțe (1969). În 1971 solicită Ministerului (după legile acelui timp) permisiunea de a face a doua facultate, în domeniul literaturii, însă este tratată cu refuz, motiv de a se transfera la Ministerul Ameliorărilor și Gospodăriei Apelor. În timpul renașterii naționale a activat în calitatea de redactor șef la Teatrul Etno-folcloric „Ion Creangă” din Chișinău,  cercetător științific la Muzeul de Literatură D.Cantemir al Uniunii Scriitorilor din Moldova etc.

Din 1988 activează în societatea civilă, fiind fondator și lider al mișcării social-culturale Cenaclul „Grai Matern”, cu care s-a aflat pe linia întâi a procesului de renaștere spirituală și democratizare, lunar desfășurând evenimente literar-cultural-educaționale unice, promovând evenimentele și personalitățile interzise la acel timp: prima sărbătorire a Zilei Unirii în Piața Marii Adunări Naționale (în URSS, 24 martie 1991), prima sărbătorire a Mariei Cibotari (1989, interzisă în URSS), Jubileul de 50 de ani a lui Dumitru Matcovschi (în timp ce poetul se afla pe patul suferinței), lansează filmul interzis a lui Vlad Ioviță și Gheorghe Malarciuc… Un impact extraordinar avu propria Serată de Creație de la Sala cu Orgă din Chișinău, care a reunit academicieni și mari personalități (Eugen Doga, Mihai Cimpoi, Dumitru Matcovschi, Anatol Ciobanu…) Apoi lansează o întreagă rețea de ONG-uri culturale și mass-media, fiind aleasă și realeasă președintele Agenției de Presă a Tinerilor Jurnaliști (1991), președintele Organizației Mondiale a Copiilor Talentați (1995-prezent) cu care a obținut statut participativ la Consiliul Europei (2001-2017), fiind invitată anual la diferite training-uri, reuniuni, conferințe internaţionale, simpozioane, congrese mondiale, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, (în calitate de poet şi expert, lider de ONG cu statut participativ), fiind și co-fondator a primelor cluburi ale Consiliului Europei (proiect al fiului Daniel); președintele Federației din Moldova a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO (2000-prezent), fiind membru activ al Federației Mondiale și membru fondator al Federației Europene; președintele Academiei Europene a Societății Civile (2003-prezent), președinte al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație (2018-prezent) și alte structuri moderne ale societății civile cu care a lansat peste 100 de proiecte cultural/educațional/sociale, literar/editoriale și mass-media, multe devenite o tradiție, fiind implementate an de an: Festivalului-Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț” (regizor și producător 1993-prezent, competiție care a lansat peste 50 mii de tinere talente de pe toate continentele), trei ani desfășurând festivalul la București, sub patronajul Președinției, aducând dovada că România e țara copiilor talentați, contribuind astfel la integrarea statului român în UE; fondatorul și editorul Revistei „Micul Prinț” (1992-prezent) și al Ziarului „Copiii Europei” (1997-prezent), primele publicații de cultură română pentru copii și tineret din republică, primele publicații transfrontaliere; desfășoară la Chișinău Prima Conferință Europeană a Junilor Jurnaliști (Conferința JJ), Conferința Transfrontalieră a Tinerilor (Conferința TT), Summit-ul Tinerelor Talente; Forumul Oamenilor de Creație (FOC), Lecțiile deschise ale poetei Renata Verejanu „EU AM DREPTUL”, la Palatul Național,

 Marșul Voluntarilor pentru Pace în parteneriat cu Parlamentul republicii, Întâlniri de Elită, Asambleea în Deplasare a Tinerilor Europeni; Marșul Voluntarilor pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Casa ONU de la Chișinău, Caravana Culturii Păcii, prima caravană din est spre vest, care porni de la Chișinău, și cu care trecu din țară în țară, din capitală în capitală, până la Consiliul Europei (Strasbourg) și UNESCO (Paris), unde membrii caravanei au fost primiți de înalte oficialități, și multe alte proiecte unice cu care a schimbat mentalități.

Debutul literar îl face pe când era elevă, în presa locală cu poezii și proză scurtă. În presa republicană debutează în 1969, ziarele Tinerimea Moldovei, Cultura, Învățământul public, Chișinăul de seară, Literatura și Arta, revistele Moldova, Femeia Moldovei, Columna fiind edițiile care au susținut publicarea poemelor scrise totalmente altfel decât era îmbâcsită presa de la Chișinău.

În primăvara lui 1974, poetul Liviu Damian, la acel timp vice-președinte al Uniunii Scriitorilor din RSSM, intrând în biroul Secției Poezie, se văzu nevoit să asculte un academician citindu-și discursul de pe 60 de pagini dactilografiate, după care Poetul întrebă: „Se preconizează admiterea cuiva în membri Academiei de Științe? Pe marginea activității cărei personalități e acest discurs?” Aflând că e pur si simplu discuția primului manuscris de poezii al unei absolvente de la Politehnică, Liviu Damian ceru manuscrisul, îl deschise demonstrativ, nimerind la poemul Balansuar, și, după ce îl citi în glas tare, zise șefului Secției de Poezie: „Dragul meu coleg, asemenea poezii nu trebuiau să fie ținute și murate aici atâțea ani. Dă-i drumul la editură, căci și acolo mai are de stat ani de zile”.  În vara lui 1974 trece cu succes concursul de creație, apoi și examenele la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova, unde va studia șase ani în care va vizita cele mai importante teatre, expoziții interzise, cercuri literare, își va face o bogată biblioteca de carte românească, timp în care poeziile i-au fost solicitate, traduse și editate de cele mai importante ediții unionale: Literaturnaia Gazeta (săptămânalul Uniunii Scriitorilor din URSS), SMENA, revista tineretului, Drujba Narodov, Sovetscaia Jenscina îi traduce poeziile în peste 20 cele mai răspândite limbi ale lumii, într-un tiraj de peste un milion de exemplare. Revista unională CLUB îi editează primul CD cu un tiraj de 50 mii exemplare, cu un recital al autoarei de poezii proprii. Editorial debutează cu volumul de poeme „Până la dragoste” (1979), manuscrisul cărei a fost prezentat ca lucrare de licență și, în primăvara lui 1980, susținut pe notă maximă. Tradusă în limba rusă și editată la editura Molodaia Gvardia (Garda Tânără), Moscova, 1982, într-un tiraj de 30 mii exemplare, cartea Do liubvi va obține Premiul Literar Unional „Maxim Gorki” (1983), un premiu de mare prestigiu. Invidia basarabeană  nu-i va ierta acest mare succes, reținându-i acasă, la Chișinău, cele cinci manuscrise de poezii, prezentate în 1980 la editura unică, a statului, unde aveai dreptul să editezi în limba maternă, și care vor vedea lumina tiparului abia peste 10 ani, în 1989, unite într-un singur volum Ofrandă omeniei. Tirajul întreg de 5000 exemplare, depozitat la librăria USM, dispăru întro noapte. O angajată a librăriei ascunsese doar 50, pe care în mare taină i le-a dat autoarei, cărți din care poeta a dăruit în 1991 și la București, și la Buzău (la întâlnirile pe care i le organizase Dan Anghelescu), apoi dărui câteva și poeților de la Brașov și Iași.  Marginalizată drastic, iar detractorii s-au grăbit să o toarne ca „pro română

Renata Verejanu este unul dintre primii poeți ai generației 70-iste care s-a bucurat de înalta apreciere a creației sale la Conferințe științifice de la AȘM (2012, 2017), Simpozioane la instituții universitare (2014, 2015, 2016, 2017, 2018), expoziții personale de carte: Expoziții-Eveniment „Poetul Dintre Milenii”, 2017, Expoziții-Eveniment „Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”, 2022,  desfășurate de Biblioteca Națională a Moldovei în parteneriat cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova; Expoziția „Renata Verejanu – Poetul Dintre Milenii” de la Parlamentul republicii, Anul „Renata Verejanu”, 2017, lansat de Centrul Academic Eminescu, Anul „Renata Verejanu” de la Bibliteca „Hristo Botev”, 2021, „Săptămâna Poeziei cu Renata Verejanu”, „Zilele Poeziei Moderne cu Renata Verejanu”, sute de lansări de carte. Zeci de cărți de poezii, interviuri, maxime și cugetări, romane au obținut premii la Saloane Internaționale de Carte de anvergură din republică și de peste frontierele ei. Un eveniment literar-cultural-educațional-social unic care are un impact extraordinar de benefic e Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, lansat în 2014 de Academia Europeană a Societății Civile, în parteneriat cu Institutul de Filologie al AȘM, Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM, Compania Teleradio-Moldova, Primăria mun.Chișinău (Pretura Centru, Pretura Ciocana, Pretura Buiucani), Biblioteca mun.B.P.Hașdeu, Centrul Academic Internațional Eminescu, Biblioteca Transilvania, Secția de Cultură Ocnița, Casa-Muzeu „Constantin Stamati”, Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă” și Biblioteca „Eugen Coșeriu” (Bălți), Biblioteca raională Drochia, Biblioteca raională Rezina, Biblioteca raională Căușeni, Biblioteca raională Cahul…Revista BOEM@, Galați…

În 2010 a primit înalta demnitate de stat Om Emerit al Republicii Moldova. Pentru susținerea acestei distincții stă argument și opera sa: peste 70 de titluri de carte de autor (volume de versuri, romane, interviuri, eseuri, pledoarii, opinii, cronici, maxime și cugetări, portrete, proză filosofică). În prima toamnă de pandemie editează câteva din cele 33 de volume din Colecția ”Generația Dintre Secole”, astfel preconizând să atingă cifra de 100 titluri de carte de autor. E coautor la alte peste 50 de cărți, Renata Verejanu fiind prezentă în enciclopedia Femei din Moldova (2000), în calendarele naționale a marilor personalități, în antologii a celor mai mari poeți români traduse în limba engleză și editate în România, SUA, Australia.

Criticul literar Ion Ciocanu (redactorul plachetei de debut), o considera pe poetă „cu un pas înaintea timpului său, a generației sale”. Cartea legendă, constituită din cinci manuscrise reținute zece ani și editate de editura unică (a statului) în volum antologic Ofranda omeniei, în 1989, cu grafie chirilică, e prima antologie a unui poet basarabean al secolului XX, care dă riposta unui regim odios, regimului totalitar, volum care peste decenii trece cu demnitate frontierele republicii, fiind editată în colecția Opera Omnia la ed.TipoMoldova, Iași. În prezent Ofrandă omeniei a ajuns la ediția a 6-a, fără ca în poeme să se redacteze o virgulă sau o silabă, volum care prin abundența de idei curajoase, prin originalitatea metaforelor a inspirat 60-tii, 70-tii, 80-tii și continuă să inspire generațiile mileniului trei de pe ambele maluri ale Prutului. „La apariţia Ofrandei omeniei am ştiut că sunt unul dintre poeţii adevărați ai generației dintre secole”, recunoscu mai târziu poeta, neaderând la nici o grupare. Pentru dorința de a fi liberă și independentă a plătit scump. În acei ani de apogeu ai totalitarismului, Renata Verejanu era poetul „generației de pe linia întâi a renaşterii spirituale”, cărei ia zis: „generația dintre secole”. Ofrandă omeniei, afirmă acad. Mihai Cimpoi, a fost și rămâne mai mult decât un volum, e ars poetica scriitoarei. În prefața la a doua antologie „Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”, acad. Mihai Cimpoi constată: „Dincolo de catagrafierea ripostelor morale și a fiziologiilor sociale, de cardiograma timpului însuși – bolnav, vitreg, măcinător – adevărat timp bacovian ce înstrăinează ființa, o „ostenește”, o încarcă cu nervi, ceea ce conturează un portret de grup, dăm de un autoportret al poetei, surprinzând în registre diferite – de clipe frumoase „goetheene”, de inspirație lirică pură, de „mici bucurii”, de „convorbiri cu florile”, de „colind de la mama”, de „gestul timpului”, de „cântece de crizantemă”, de „sondele iubirii” ce storceau „ecou fierbinte”, de „mirare a inimii”. În alt pasaj istoricul literar zice: „Nota individuală puternică o dă un eticism ardent, programatic, de o înaltă tensiune, însemn al unei împăcări / neîmpăcări trăite la cote dramatice, în momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul justițiar al poetei, punerea în cumpănă valorică și morală a tot ce se întâmplă și a tot ce i se întâmplă. Umbra zeiței Themis e în fiecare rând, în fiecare mărturie, în fiecare trăire, în dialogul permanentizat cu Celălalt căruia i se adresează mesajul. „Cerul zilei” care lovește „cerul nopții” stârnește o reacție sufletească aparte. În lupta în care e angajată nu poate să accepte condiția de învinsă: „Și mă simt în toate învinsă, / dar supusă nu pot fi. / Sunt datoare c-o iubire / clipei în care voi muri.” E o emoționantă mărturisire aici, cu valoare de conduită morală”. În final exegetul afirmă: „Un alt merit deosebit al Renatei Verejanu este acela de a cultiva formula poeziei de inspirație socială și națională, în spiritul Leonidei Lari sau Anei Blandiana. Ea imnifică paternii spirituali (Ștefan cel Mare și Sfânt, Eminescu), adresează ode democrației și Europei (Tinerețea Europei adună hrană Păcii mondiale), elogiază dorul de Spania a lui Federico García Lorca, își plânge împreună cu neamul destinul: „Sufletul meu retras în cearcăne grele,/ Nesupus învățăturii lui Karl Marx, –/ Numără zilele – bârne pilite-n surcele/ Sărăcite-n culori, adevăr… sânge ars /Jalea unui popor, a unei lumi învinuite… /Jale, venind din dezordine, din apocalips, /Sfârtecă efemere uși zăvorâte… /O, cinstea și dorul meu neînvins…” (Noțiune de neam, 1980).

Opera poetică și activitatea Renatei Verejanu au fost apreciate de critici și istorici literari, oameni de cultură, scriitori din Moldova, România, Canada, Italia, Germania, Federația Rusă, Olanda, Danemarca, Ucraina, Chile, Bulgaria, Franța, Australia: acad. Mihai Cimpoi, acad. Ion Druță, acad. Eugen Doga, acad. Anatol Ciobanu, acad. Dumitru Matcovschi, acad.Vasile Tărâțeanu, E.S. Ion Brad, E.S. Nicolae Mareș, dr.hab.Ion Ciocanu, dr. hab. Aliona Grati, dr.hab. Mihai Dolgan, dr.Veronica Popa, dr.Gheorghe Bădărău, dr.Tatiana Butnaru, dr.Laura Tugarev, scriitorii: Vladimir Beșleagă, Ovidiu Bufnilă, Gheorghe Malarciuc, Leonida Lari, Anatol Codru, Alexandru Cozmescu, Liviu Damian, Ioan Barbu, Romeo Tarhon, Anatol Moraru, Victoria Milescu, Iurie Colesnic, Melania Cuc, Anatol Ciocanu, Victor Teleucă, Mihail Hazin, Lidia Grosu, Galina Codreanu, Victor Prohin, Ion Proca, Andrei Dumbrăveanu, Claudia Partole, Vasile Popovici, Nina Slutu-Soroceanu, Irina Stavschi, Alexandra Iunco, Tudor Colac, Vasile D. Ciubuc, Elena Șatohina, Teodor G. Calcan, Vera Crăciun, Victor Ladaniuc, Petre Rău, Alexei Rău, Lidia Kulilovschi, Nina Josu, Elena Dabija, Maria Chirilă, Mariana Ghermis, Alexandrina Vlas, Lidia Ungureanu, Corin V. Petraru, Elena Tamazlâcaru, Ana Amoșii, Tatiana Scurtu-Munteanu, Galina Matcovschi, Lidia Ursalovschi, Magda Hărăbor, Liuba Pamparău, Maria Filipoiu, Cătălina Rotaru, Alina Osipov, Oana Anca Preda, Constanța Abalasei Donosa, Ion Ifrim, Cristina Maria Firoiu, Laurențiu Bădicioiu, Tatiana Scripa, Petru Hasnaș, Angela Olărescu, Liliana Liciu, Ana Maria Gîbu, Victor Ciobanu, Veronica Simionica, Mirela Penu, Elena Zabulica, Iurii Grecov, Ion Cuzuioc, Galina Furdui, Daniela Maier, Mihaela Dendelegan, Anatol Cobencov, Valentin Protalin, Maria Tonu, Galina Erșova, Lionel Vinour, Mario Castro Navarrete, Alexandr Mihailov, Plamen Iordanov, Natalia Dardîkina, Vladimir Gusev, Tudor Palladi, Daniel Ioniță, Arcadie Suceveanu și mulți alții.

SCRIERI: Până la Dragoste, Chișinău, 1979, Virgula amendată,  Oameni dragi, Drum spre adevăr,  Fără erou însemnat, 1980, Ofrandă omeniei, 1989, din cinci cărţi reținute 10 ani; Colecţia „Ofranda omeniei”– din nouă cărţi în 3 volume: a Munci, a Iubi, a Trăi (2007); Vânzătorul vârstelor, Stema destinului, 2007, Dreptul de mamă,  Acest timp al iubirii, La o margine de ieri,  Renata Verejanu, 101 poeme, București, 2009; În lumea Renatei Verejanu, Maxime şi cugetări, 2010; În lumea Renatei Verejanu, Interviuri, 2010; Colindele iubirii,  2011, Opinii, despre un secol mizerabil şi politicienii săi; 2011, În lumea Renatei Verejanu, Societatea Civilă; 2011, Generaţia dintre secole (portrete); 2012, Pledoariile Renatei Verejanu; 2012, Chişinău-Bucureşti, Bucureşti-Chişinău, (poezii scrise în tren), 2012; Provocaţi-mă, să devin genială, 2012; Metafora nemuririi, 2012, Iubesc… 2013, Ofranda omeniei (opera omnia, Iași), 2013, Plâng flăcările-n mine, 2014, Iubirea pe toate le vede, 2017,  antologiile: Eu am ştiut să fac din viaţa mea o sărbătoare, 2012; volumul Poetul Dintre Milenii (600 pag.), 2016, Poetul nu poate fi omorât, Zadarnic încercați să mă certați cu morții, Înnobilarea acestei lumi, 2021, Al cincilea anotimp, femeia, 2022,  Evenimentele care m-au marcat, Eu port cu mine un secol de iubire, 2023, Al cincilea anotimp, femeia (Opera omnia, 800 pagini), 2023, Geniul invizibil (roman), 2016, 2017, 2022, 2023. Romane și poezii pentru copii: Soarele pătrat, Eu am dreptul, Cadoul florii;,  Până la dragoste, (cartea de debut, ediția a 2-a peste 50 ani), 2022, 2023,  Colecția „Generația Dintre Secole” 33 volume, OPERE ALESE în 12 volume.

Creația tradusă în alte limbi:  Do liubvi, Moscova,1982, На ненависть только себя не потрачю, Chișinău, 2012 ; In the world of Renata Verejanu, Interviews, Chișinău, 2012 ; In the world of Renata Verejanu,  Savings and Thinkings, 2012; The invisibil genius of the Basarabian literature: Poetry of Renata Verejanu, read again after years, 2012,  KUSS, în germană, 2017; All men who passed through my heart, în l.engleză, 2017; Saisons de mon âme, l.franceză, 2017; Evasione dalle pene, în italiană, 2017; Песня для одного расcтавания, 2017; Invisible genius of the modern lyric : Renata Verejanu's poetry read after years  /  2017, В час когда кто-то любит тебя, 2019, 2023, Отражение, 2022,

Scriitoarea Generației Dintre Secole se bucură de mai multe monografii și biobibliografii monografice:  Biobibliografia „Poetul metaforei în flăcări – Renata Verejanu” (editată de Biblioteca municipală B. P. Hașdeu, în colecția „Memoria Chișinăului), 2013, monografia„Geniul invizibil al poeziei moderne. Anul Renata Verejanu”, 2017, monografia „Poeta Renata Verejanu e mama mea” (2018, 2019), monografia „Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”, 2022,  Albumul „Renata Verejanu”, Destin în imagini (2020), Regina Poeziei (Dedicații poetei Renata Verejanu) 2022, de cele zece volume de Antologii ale Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu” și alte reflecții critice.

Cei care cunosc bine opera Renatei Verejanu îi zic: Regina Poeziei, Ofranda omeniei, Omul Anului, Poetul Dintre Milenii, Ambasador al Culturii Păcii, Academecian al Academiei Europene a Societății Civile, protagonista Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”

Om Emerit al Republicii Moldova.

Renata Verejanu e membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova din 1990, președinte al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație din 2018.

Sursa: Monografia „Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”, 2023

 

Balansoar

Cu-al meu strop de fericire şi cu stropul meu de chin

Port în glas de viscol, port şi cer senin,

Port în ochi şi cântec, şi suspin mai port –

Eu, cu stropul meu de viaţă şi cu stropul meu de mort.

Eu cu stropul meu de soare şi cu stropul meu de noapte

De voi fi cândva săracă – crede-voi că am de toate:

Şi duşmani – pe cât se poate, şi prieteni – poate unul…

Eu, cu-un strop de tinereţe Şi cu visul meu, nebunul…

Eu, cu stropul meu de dor şi cu stropul meu de ură

Alergam pe-un coridor – de la cer spre arătură,

De la inimă la grai, din tăcere până-n sânge…

Eu, cu gândul meu ce râde şi cu gândul meu ce râde.

                      1979