proiect al poetei Renata Verejanu... European Academy of Civil Society
sâmbătă, 2 decembrie 2017
Poetul Renata Verejanu la baştină, la Verejeni, Ocniţa
Din noiembrie 2017 şcoala din Verejani, Ocniţa,
va purta numele directorului dinotdeauna a acestei instituţii
care a dat o mulţime de personalităţi în toate
domeniile economiei şi culturii.
Poeta Renata Verejanu,
primul scriitor pe care l-a dat localitatea,
a fost invitată la eveniment
de fiul fostlui director,
academicianul Stanislav Groppa.
În poze:
poeta Renata Verejanu împreună cu profesori,
colegi şi rude.
Cronicar
marți, 21 noiembrie 2017
Conferința științifică dedicată creației Poetei Renata Verejanu





La 31 octombrie 2017, Institutul de Filologie al
Academiei de Științe a Moldovei a desfășurat
Conferința științifică ”POETUL DINTRE MILENII”.
Coordonatorul desfășurării la un înalt nivel științific și organizatoric,
din partea Academiei Europene a Societății Civile,
a fost tânărul cercetător Daniel Verejanu.
marți, 7 noiembrie 2017
Expoziţie-Eveniment "POETUL DINTRE MILENII"


În zilele de 20 - 25 octombrie 2017,
Biblioteca Naţională a Moldovei a găzduit
una dintre cele mai frumoase,
originale şi de valoare expoziţii a unui poet contemporan.
Biblioteca Naţională a Moldovei, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei,
Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova, au lansat proiectul:
Expoziţia-Eveniment "Poetul dintre milenii"
dedicat frumoasei Aniversări ai poetei, prozatoarei, scenaristei,
editor şi producător de festivaluri naţionale şi internaţionale,
ambasador popular, Om Emerit al Republicii Moldova -
renumita Renata Verejanu.
Reporter AMP-Internaţional
miercuri, 6 septembrie 2017
Juriul Internaţional
Festivalul Internaţional de Poezie - Renata Verejanu,
ed.IV, 2017, Chişinău, Moldova,
Juriul Internaţional:
E.S. Nicolae Mareş (scriitor, publicist, diplomat):
Blaga, marele filosof, poet, dramaturg, traducător a devenit puntea care mă leagă de această frumoasă familie de scriitori români basarabeni: Daniel Verejanu, doctorandul academicianului Mihai Cimpoi şi mama dânsului, poeta Renata Verejanu.
Totul s-a petrecut la Lancrăm, în casa veche în care s-a născut Lucian Blaga, la edițiile mai recente ale Festivalul Internaţional care îi poartă numele. Am fost plăcut surprins când am aflat că tânărul, promițătorul Daniel s-a aplecat de câțiva ani asupra vieții și creației autorului Trilogiei cunoașterii. Mai mult, am avut ocazia să ascult două din intervențiile sale la Festival, contribuții în care cu mult curaj pune în valoare aspecte inedite privind gândirea blagiană în context universal. O face cu mult har. Spune lucruri despre care la București, în România și în alte țări nu prea s-a spus. Aceasta a fost concluzia la care am ajuns după ce a prezentat comunicarea intitulată: „Lucian Blaga, puterea creatoare ca putere absolută”.
Orașul Festivalului - Sebeșul își pune mari speranțe în interpretările sale, în temeinicia manuscrisului la care lucrează. Academicianul Alexandru Surdu știe și apreciază demersurile doctorandului de la Chișinău. În acest context, mă gândesc că Blaga ar fi cu siguranță mândru că re-trece Prutul. Ar fi cu siguranță bucuros dacă ar vedea frumoasa statuie înălțată în memoria sa pe Aleea Scriitorilor Români – imagine pe care eu am pus-o pe coperta uneia din cărțile mele, consacrate marelui poet și cărturar român, nu în ultimul rând – Diplomat. Mai mult ca sigur că Blaga ar fi bucuros să aibă o luminoasă călăuză în persoana tânărului savant Daniel Verejanu.
Despre Renata Verejanu, despre creația și neastâmpărul ei am aflat încă din anii 90 de la Grigore Vieru, în timpul unei vizite pe care a făcut-o în România. Eram atunci director în Ministerul Afacerilor Externe și am mers împreună cu el și cu Laurențiu Ulici la Bacău, unde Renata Verejanu descoperea tinere talente. Marele poet o iubea și știa multe din poeziile ei. Mi-a și recitat din cartea ei de debut: Femeia care plânge de parcă ar cânta,
Femeia care cântă de parcă-ar săruta,
Femeia ce sărută de parcă vrea să râdă,
Femeia care râde cu inima ei sfântă… (Cântec)
Sau: ”Cuvintele mele, pedepsele mele îndelungi…”
Despre organizarea Festivalului cu aură internațională, care poartă numele autoarei volumelor Ofranda omeniei, Metafora nemuririi, Poetul dintre milenii, Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare etc. am aflat numai în ultimul timp. Mă bucur că acesta are loc la Chișinău, mai ales că în aceste zile am fost invitat de prieteni poeți din Siberia/Iakutia, la o acțiune similară.
Din draftul programului primit de la organizatori, am realizat că Festivalul Internaţional de Poezie – Renata Verejanu a devenit un punct de referință pentru promovarea literaturii românești, protagonista fiind un adevărat ambasador al culturii române. Aștept cu mare interes să mă reîntâlnesc la Chişinău cu poeţi, eseişti, traducători, compozitori, artişti plastici… pentru a pune în valoare valențele creative românești.

ed.IV, 2017, Chişinău, Moldova,
Juriul Internaţional:
E.S. Nicolae Mareş (scriitor, publicist, diplomat):
Blaga, marele filosof, poet, dramaturg, traducător a devenit puntea care mă leagă de această frumoasă familie de scriitori români basarabeni: Daniel Verejanu, doctorandul academicianului Mihai Cimpoi şi mama dânsului, poeta Renata Verejanu.
Totul s-a petrecut la Lancrăm, în casa veche în care s-a născut Lucian Blaga, la edițiile mai recente ale Festivalul Internaţional care îi poartă numele. Am fost plăcut surprins când am aflat că tânărul, promițătorul Daniel s-a aplecat de câțiva ani asupra vieții și creației autorului Trilogiei cunoașterii. Mai mult, am avut ocazia să ascult două din intervențiile sale la Festival, contribuții în care cu mult curaj pune în valoare aspecte inedite privind gândirea blagiană în context universal. O face cu mult har. Spune lucruri despre care la București, în România și în alte țări nu prea s-a spus. Aceasta a fost concluzia la care am ajuns după ce a prezentat comunicarea intitulată: „Lucian Blaga, puterea creatoare ca putere absolută”.
Orașul Festivalului - Sebeșul își pune mari speranțe în interpretările sale, în temeinicia manuscrisului la care lucrează. Academicianul Alexandru Surdu știe și apreciază demersurile doctorandului de la Chișinău. În acest context, mă gândesc că Blaga ar fi cu siguranță mândru că re-trece Prutul. Ar fi cu siguranță bucuros dacă ar vedea frumoasa statuie înălțată în memoria sa pe Aleea Scriitorilor Români – imagine pe care eu am pus-o pe coperta uneia din cărțile mele, consacrate marelui poet și cărturar român, nu în ultimul rând – Diplomat. Mai mult ca sigur că Blaga ar fi bucuros să aibă o luminoasă călăuză în persoana tânărului savant Daniel Verejanu.
Despre Renata Verejanu, despre creația și neastâmpărul ei am aflat încă din anii 90 de la Grigore Vieru, în timpul unei vizite pe care a făcut-o în România. Eram atunci director în Ministerul Afacerilor Externe și am mers împreună cu el și cu Laurențiu Ulici la Bacău, unde Renata Verejanu descoperea tinere talente. Marele poet o iubea și știa multe din poeziile ei. Mi-a și recitat din cartea ei de debut: Femeia care plânge de parcă ar cânta,
Femeia care cântă de parcă-ar săruta,
Femeia ce sărută de parcă vrea să râdă,
Femeia care râde cu inima ei sfântă… (Cântec)
Sau: ”Cuvintele mele, pedepsele mele îndelungi…”
Despre organizarea Festivalului cu aură internațională, care poartă numele autoarei volumelor Ofranda omeniei, Metafora nemuririi, Poetul dintre milenii, Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare etc. am aflat numai în ultimul timp. Mă bucur că acesta are loc la Chișinău, mai ales că în aceste zile am fost invitat de prieteni poeți din Siberia/Iakutia, la o acțiune similară.
Din draftul programului primit de la organizatori, am realizat că Festivalul Internaţional de Poezie – Renata Verejanu a devenit un punct de referință pentru promovarea literaturii românești, protagonista fiind un adevărat ambasador al culturii române. Aștept cu mare interes să mă reîntâlnesc la Chişinău cu poeţi, eseişti, traducători, compozitori, artişti plastici… pentru a pune în valoare valențele creative românești.

joi, 10 august 2017
Renata Verejanu este o poetă a Magiei
Magia soarelui din fântână
sau despre Magia Speranţei
(scurt eseu despre Renata Verejanu)
Renata
Verejanu este o poetă a Magiei. Renata Verejanu este o poetă a Speranţei.
Lumile ei poetice te cuprind pe negândite. Te prind în vârtejul metaforei. Îţi
schimbă până şi numele, respiraţia, gândurile. Renata Verejanu are o forţă
metaforică rară. Ea construieşte acolo unde alţii dezidesc. Ea ridică un fuior
de lumină acolo unde alţii cultivă penumbra. Ea se încăpăţânează. Ea luptă. Ea
spune. Ea strigă. Metafora ei este ecou. Ecourile pe care le reverberează
Renata Verejanu în lumea largă au forţă. Trec prin ferestrele închise. Deschid
casele ferecate. Casele gândurilor ferecate.
Renata
Verejanu spune, deschis, răspicat, cu iubire, cu fervoare. Ritmul ei poetic
devine maiestuos de multe ori. Fanfarele ei trec pe strada mare vălurând cu
alămurile lor regimul diurn, regimul nocturn, inima. Inima păstrează un loc
central în poezia iubită de Renata Verejanu. Inima ei pulsează. Inima ei
transmite lumii întregi mesajul ei de iubire. Inima ei spune tuturor adevărul.
Poate că adevărul ei doare. Poate că pe unii îi sperie. Poate că-i chiar
îngrozeşte pe unii. Ei şi? Renata Verejanu vorbeşte oamenilor despre frumuseţea
inimii. Renata Verejanu vorbeşte lumii întregi despre frumuseţea iubirii.
Renata Verejanu vorbeşte tuturor cu o voce curată, limpede, puternică. În
poematica ei, Renata Verejanu aruncă soarele în fântână pentru ca mai apoi,
sorbind apa, oamenii să cunoască Magia.
Renata
Verejanu vorbeşte prin metaforele ei acvatice despre Speranţă. Ea cultiva Magia
Speranţei pretutindeni pentru ca cei care trebăluiesc în penumbră să fie puşi
în lumină. Magia Speranţei ne prinde pe negândite în văluririle ei aducându-ne
mai aproape de adevăr. Renata Verejanu ştie că adevărul doare. Renata Verejanu
ştie că adevărul e incomod de multe ori. Renata Verejanu ştie că adevărul arde
răul.
Renata
Verejanu ştie că adevărul e antidot la nelume, la neiubire, la nelumină. Dar ce
e nelumea? Dar ce e neiubirea? Dar ce este nelumina? Magia Speranţei face să ne
clocotească sângele în vine. Magia Speranţei ne apără de rău. Magia Speranţei
pare să fie şansa noastră de a fiinţa înspre lumină. Acolo ne duce Renata
Verejanu, către lumină. Soarele pe care Renata Verejanu îl aruncă în fântână e
mai mult decât metaforă. E un semn. E un semn al unei poematici de forţă. E un
semn viguros. Pentru că Renata Verejanu nu umblă cu jumătăţi de măsură. Pentru
că Renata Verejanu nu face nici un fel de compromis. Ea glăsuieşte în inima
magiei. Ea spune în inima magiei. Ea luptă în inima magiei.
Renata
Verejanu este o luptătoare adevărată. Iar poezia ei este strigăt, este dangăt
de clopot, este larmă de iubire. Renata Verejanu aruncă soarele în fântână semn
că noi oamenii trebuie să avem curaj. Căci lipsirea de curaj ne face nevolnici.
Căci lipsirea de curaj ne trânteşte în genunchi. Şi atunci? Ce ne-ar mai
rămâne? Dar nu. Vom citi poezia aceasta îmbărbătându-ne. Vom inspira această
poezie. Iar această poezie va fi mereu inima noastră.
Renata
Verejanu este o poetă a Magiei.
Renata
Verejanu este o poetă a Speranţei.
Renata
Verejanu este o poetă a Inimii.
O poetă care ştie să lupte pentru adevăr. O
poetă adevărată, neînfricată care dă metaforei un suflu nou, proaspăt,
puternic, plin de speranţă.
Ovidiu Bufnilă, scriitor, Bacău,
Membru al Uniunii Scriitorilor din România
Etichete:
Anul Renata Verejanu,
Moldova,
Ovidiu Bufnilă,
Renata Verejanu,
România,
UNESCO
Abonați-vă la:
Postări (Atom)







