Conferința științifică dedicată creației Poetei Renata Verejanu

La 31 octombrie 2017, Institutul de Filologie al
Academiei de Științe a Moldovei a desfășurat
Conferința științifică ”POETUL DINTRE MILENII”.

Coordonatorul desfășurării la un înalt nivel științific și organizatoric,
din partea Academiei Europene a Societății Civile,
a fost tânărul cercetător Daniel Verejanu.

EXPOZIŢIE de CARTE "RENATA VEREJANU", la Parlament

Expoziţie-Eveniment "POETUL DINTRE MILENII"

  În zilele de 20 - 25 octombrie 2017, 
Biblioteca Naţională a Moldovei a găzduit 
una dintre cele mai frumoase, 
originale şi de valoare expoziţii a unui poet contemporan. 
Biblioteca Naţională a Moldovei, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, 
Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova, au lansat proiectul: 
Expoziţia-Eveniment "Poetul dintre milenii" 
dedicat frumoasei Aniversări ai poetei, prozatoarei, scenaristei, 
editor şi producător de festivaluri naţionale şi internaţionale, 
ambasador popular, Om Emerit al Republicii Moldova - 
renumita Renata Verejanu.

Reporter AMP-Internaţional

Juriul Internaţional

Festivalul Internaţional de Poezie - Renata Verejanu, 
ed.IV, 2017, Chişinău, Moldova,
Juriul Internaţional:

  E.S. Nicolae Mareş (scriitor, publicist, diplomat):
  Blaga, marele filosof, poet, dramaturg, traducător a devenit puntea care mă leagă de această frumoasă familie de scriitori români basarabeni: Daniel Verejanu, doctorandul academicianului Mihai Cimpoi şi mama dânsului,  poeta Renata Verejanu.                  
        Totul s-a petrecut la Lancrăm, în casa veche în care s-a născut Lucian Blaga, la edițiile mai recente ale Festivalul Internaţional care îi poartă numele. Am fost plăcut surprins când am aflat că tânărul, promițătorul Daniel s-a aplecat de câțiva ani asupra vieții și creației autorului Trilogiei cunoașterii. Mai mult, am avut ocazia să ascult două din intervențiile sale la Festival, contribuții în care cu mult curaj pune în valoare aspecte inedite privind gândirea blagiană în context universal. O face cu mult har. Spune lucruri despre care la București, în România și în alte țări nu prea s-a spus. Aceasta a fost concluzia la care am ajuns după ce a prezentat comunicarea intitulată: „Lucian Blaga, puterea creatoare ca putere absolută”.         
       Orașul Festivalului - Sebeșul își pune mari speranțe în interpretările sale, în temeinicia manuscrisului la care lucrează. Academicianul Alexandru Surdu știe și apreciază demersurile doctorandului de la Chișinău. În acest context, mă gândesc că Blaga ar fi cu siguranță mândru că re-trece Prutul. Ar fi cu siguranță bucuros dacă ar vedea frumoasa statuie înălțată în memoria sa pe Aleea Scriitorilor Români – imagine pe care eu am pus-o pe coperta uneia din cărțile mele, consacrate marelui poet și cărturar român, nu în ultimul rând – Diplomat. Mai mult ca sigur că Blaga ar fi bucuros să aibă o luminoasă călăuză în persoana tânărului savant Daniel Verejanu.

 Despre Renata Verejanu, despre creația și neastâmpărul ei am aflat încă din anii 90 de la Grigore Vieru, în timpul unei vizite pe care a făcut-o în România. Eram atunci director în Ministerul Afacerilor Externe și am mers împreună cu el și cu Laurențiu Ulici la Bacău, unde Renata Verejanu descoperea tinere talente. Marele poet o iubea și știa multe din poeziile ei. Mi-a și recitat din cartea ei de debut: Femeia care plânge de parcă ar cânta,            
Femeia care cântă de parcă-ar săruta,           
Femeia ce sărută de parcă vrea să râdă,         
 Femeia care râde cu inima ei sfântă… (Cântec)

 Sau: ”Cuvintele mele, pedepsele mele îndelungi…”

 Despre organizarea Festivalului cu aură internațională, care poartă numele autoarei volumelor Ofranda omeniei, Metafora nemuririi, Poetul dintre milenii, Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare etc. am aflat numai în ultimul timp. Mă bucur că acesta are loc la Chișinău, mai ales că în aceste zile am fost invitat de prieteni poeți din Siberia/Iakutia, la o acțiune similară.

 Din draftul programului primit de la organizatori, am realizat că Festivalul Internaţional de Poezie – Renata Verejanu a devenit un punct de referință pentru promovarea literaturii românești, protagonista fiind un adevărat ambasador al culturii române. Aștept cu mare interes să mă reîntâlnesc la Chişinău cu poeţi, eseişti, traducători, compozitori, artişti plastici… pentru a pune în valoare valențele creative românești.

 

Renata Verejanu este o poetă a Magiei

Magia soarelui din fântână

sau despre Magia Speranţei

(scurt eseu despre Renata Verejanu)

 

          Renata Verejanu este o poetă a Magiei. Renata Verejanu este o poetă a Speranţei. Lumile ei poetice te cuprind pe negândite. Te prind în vârtejul metaforei. Îţi schimbă până şi numele, respiraţia, gândurile. Renata Verejanu are o forţă metaforică rară. Ea construieşte acolo unde alţii dezidesc. Ea ridică un fuior de lumină acolo unde alţii cultivă penumbra. Ea se încăpăţânează. Ea luptă. Ea spune. Ea strigă. Metafora ei este ecou. Ecourile pe care le reverberează Renata Verejanu în lumea largă au forţă. Trec prin ferestrele închise. Deschid casele ferecate. Casele gândurilor ferecate.

            Renata Verejanu spune, deschis, răspicat, cu iubire, cu fervoare. Ritmul ei poetic devine maiestuos de multe ori. Fanfarele ei trec pe strada mare vălurând cu alămurile lor regimul diurn, regimul nocturn, inima. Inima păstrează un loc central în poezia iubită de Renata Verejanu. Inima ei pulsează. Inima ei transmite lumii întregi mesajul ei de iubire. Inima ei spune tuturor adevărul. Poate că adevărul ei doare. Poate că pe unii îi sperie. Poate că-i chiar îngrozeşte pe unii. Ei şi? Renata Verejanu vorbeşte oamenilor despre frumuseţea inimii. Renata Verejanu vorbeşte lumii întregi despre frumuseţea iubirii. Renata Verejanu vorbeşte tuturor cu o voce curată, limpede, puternică. În poematica ei, Renata Verejanu aruncă soarele în fântână pentru ca mai apoi, sorbind apa, oamenii să cunoască Magia.

            Renata Verejanu vorbeşte prin metaforele ei acvatice despre Speranţă. Ea cultiva Magia Speranţei pretutindeni pentru ca cei care trebăluiesc în penumbră să fie puşi în lumină. Magia Speranţei ne prinde pe negândite în văluririle ei aducându-ne mai aproape de adevăr. Renata Verejanu ştie că adevărul doare. Renata Verejanu ştie că adevărul e incomod de multe ori. Renata Verejanu ştie că adevărul arde răul.

Renata Verejanu ştie că adevărul e antidot la nelume, la neiubire, la nelumină. Dar ce e nelumea? Dar ce e neiubirea? Dar ce este nelumina? Magia Speranţei face să ne clocotească sângele în vine. Magia Speranţei ne apără de rău. Magia Speranţei pare să fie şansa noastră de a fiinţa înspre lumină. Acolo ne duce Renata Verejanu, către lumină. Soarele pe care Renata Verejanu îl aruncă în fântână e mai mult decât metaforă. E un semn. E un semn al unei poematici de forţă. E un semn viguros. Pentru că Renata Verejanu nu umblă cu jumătăţi de măsură. Pentru că Renata Verejanu nu face nici un fel de compromis. Ea glăsuieşte în inima magiei. Ea spune în inima magiei. Ea luptă în inima magiei.

            Renata Verejanu este o luptătoare adevărată. Iar poezia ei este strigăt, este dangăt de clopot, este larmă de iubire. Renata Verejanu aruncă soarele în fântână semn că noi oamenii trebuie să avem curaj. Căci lipsirea de curaj ne face nevolnici. Căci lipsirea de curaj ne trânteşte în genunchi. Şi atunci? Ce ne-ar mai rămâne? Dar nu. Vom citi poezia aceasta îmbărbătându-ne. Vom inspira această poezie. Iar această poezie va fi mereu inima noastră.

Renata Verejanu este o poetă a Magiei.

Renata Verejanu este o poetă a Speranţei.

Renata Verejanu este o poetă a Inimii.

O poetă care ştie să lupte pentru adevăr. O poetă adevărată, neînfricată care dă metaforei un suflu nou, proaspăt, puternic, plin de speranţă.

Ovidiu Bufnilă, scriitor, Bacău,

Membru al Uniunii Scriitorilor din România

 

 

Proiecte transfrontaliere

Anul Renata Verejanu la Bucureşti


O cunosc pe Distinsa Doamnă de la Chişinău, omul de cultură şi poetă Renata Verejanu, din 1997, când a venit la Cotroceni, propunând României un proiect excepţional. Venea să desfăşoare la Bucureşti Festivalul-Concurs Internaţional al Talentelor Lumii „Micul Prinţ”, câştigătorii ediţiei precedente fiind tinere talente din România. Astfel, trei ani la rând, renumita scriitoare reunea la Bucureşti talente de pe toate continentele, aducând dovada că România e ţara copiilor talentaţi, care mergea spre integrarea europeană.


 Şi, peste 20 de ani, graţie Internet-ului, aflu că scriitoarea merge la Festivalul Internaţional Lucian Blaga. Pe drum spre Lancrăm, am rugat-o să treacă pe la Bucureşti. Şi iată că la 4 mai 2017, între ora 6 dimineaţa, când soseşte trenul de la Chişinău, şi ora 10 când alt tren pleacă spre Sebeş, pentru prima dată în viaţă mă bucuram eu, ca iniţiator de proiect, elevii şi profesorii de o excepţională întâlnire matinală: lansarea de cărţi ale poetei Renata Verejanu, cu prezenţa autoarei. Astfel Anul Renata Verejanu poposi şi la Bucureşti, fiind întâmpinat cu pâine şi sare.


Bucuria conducerii şcolii, a echipei pe proiect (Adriana Stoica, Camelia Chiţa, Corina Mirescu, Adriana Cireş, Violeta Hubca şi Constantin Hărăbor) şi a oaspeţilor de la Chişinău au fost elevii care au recitat excepțional din poezia Renatei Verejanu, dar şi dorinţa a zeci şi zeci dintre ei de a avea cel puţin o carte a autoarei îndrăgite, bineînţeles, cu autograf. Cu acea întâlnire a demarat o cavalcadă de evenimente ce se desfăşoară în perioada mai 2017 – decembrie 2018, deoarece în minunata dimineaţă a fost lansat un nou proiect „Unitate prin cultură şi tradiţii“, proiectul fiind dedicat sărbătoririi centenarului Unirii. S-a lansat un parteneriat cultural-educaţional între Şcoala Gimnazială 117 (care are vocaţie de şcoală europeană, fapt atestat prin Diploma de Şcoală Europeană acordată de Ministerul Educaţiei pentru perioada 2012–2014, respectiv 2015–2018) din Bucureşti şi Academia Europeană a Societăţii Civile, condusă de Renata Verejanu. Obiectivul strategic al proiectului: „Educarea elevilor prin valori culturale şi tradiţii artistice româneşti, deschise către cultura universală“. Proiectul se implementează sub diverse forme, o prioritate fiind participarea la Festivalul-Concurs Internaţional al Talentelor Lumii „Micul Prinţ“ şi la Festivalul Internaţional de Poezie – Renata Verejanu.
Cu Doamne ajută.


Constantin Hărăbor, profesor,
  coordonator de proiect, Bucureşti